Trec prin gândurile mele,
Ca printr-un decor sălbatic
Nopți, lumină de la stele,
Guri ce-s pline de jăratic!
Sub cap... Luna mi-o așez,
Dorm pe-o pătură de nor
Și... plutind sub Cer visez,
Că-s Vultur și pot să zbor!
Aripile-ncep să crească...
Cât de jos este Pământul!
Eu ating Bolta Cerească,
Și stăpân îmi este vântul!
Cum plutesc în libertate,
Purtând guler de argint...
Îmi doresc să uit de toate,
Ca un Vultur să mă simt!
Într-un zbor la înălțime,
Îmi deschid a mea aripă
Toate grijile din mine...
Să dispară... într-o clipă!
Să plonjez... în apa Mării
Și prin ciocul ce-l deschid,
Să gust lacrima răbdării,
Ce... în ghiare o cuprind!
Ridicat pe val în spume,
Să mă-nalț încă o dată...
Când Soarele va apune,
Într-o lacrimă... sărată!
Să cuprind îndepărtarea,
Guler de argint să flutur
Sus e Cerul, jos e Marea,
Și-ntre ele... Zbor de Vultur!